Herbert Benson este un cardiolog american, născut în anul 1935, fondator al Institutului pentru Medicina Minții și a Corpului (Mind/Body Medical Institute) în cadrul Spitalului General Massachusetts din Boston.
Benson a inventat răspunsul de relaxare (relaxation response) și a scris o carte cu același titlu, ca termen științific pentru meditație și l-a folosit pentru a descrie capacitatea corpului de a stimula relaxarea mușchilor și a organelor.
Benson a inventat răspunsul de relaxare (relaxation response) și a scris o carte cu același titlu, ca termen științific pentru meditație și l-a folosit pentru a descrie capacitatea corpului de a stimula relaxarea mușchilor și a organelor.
În anii ’60, la Școala Medicală Harvard, Benson a fost primul care a cercetat relația minte-corp, focusându-se pe stres și răspunsul de relaxare în medicină. În cercetarea sa, acesta arată că mintea și corpul sunt un singur sistem, în care meditația poate juca un rol semnificativ pentru reducerea răspunsurilor la stres. Acesta a introdus termenul de răspuns de relaxare, ca alternativă științifică pentru meditație. Conform afirmațiilor sale, răspunsul de relaxare este capacitatea corpului de a induce o activitate sporită a mușchilor și a organelor. Este o reacție opusă răspunsului fight-or-flight (luptă sau fugi). Împreună cu Robert Keith Wallace, acesta a constatat că răspunsul de relaxare a redus metabolismul, rata de respirație, ritmul cardiac și activitatea cerebrală.
Robert Keith Wallace este inovatorul în cercetarea fiziologiei conștiinței, cel care a deschis ușa științei către studiul conexiunii dintre minte și corp și aplicarea acesteia în medicina comportamentală. Descoperirile acestuia, care descriu un al patrulea stadiu al conștiinței (dincolo de stadiul de trezire, visare și somn), susțin o nouă paradigmă a sănătății și dezvoltării umane și cele mai importante lucrări ale sale au fost publicate în reviste eminente.
Dr. Wallace este Președinte fondator al Universității Maharishi de Management din Fairfield, Iowa. Acesta a înființat prima Clinică Ayuverdică Maharishi din Statele Unite – în Fairfield, Iowa, Los Angeles și în Washington D.C. Acesta a călătorit în jurul lumii, ținând prelegeri la marile universități și institute referitoare la programe de sănătate bazate pe conștiință.
Un studiu științific ce demonstrează că meditația scade hipertensiunea arterială!
Dr. Herbert Benson, de asemenea și profesor universitar la Harvard Medical School, a făcut multe cercetări asupra reacției de relaxare, studiind efectele meditației transcendentale (MT). Inițial, dr. Benson era de părere că ideea folosirii MT pentru micșorarea tensiunii sangvine, de exemplu, este o absurditate.
Lucrările fiziologului californian Keith Wallace i-au schimbat însă viziunea. Wallace a publicat în revista „Science” o lucrare intitulată „Efectele fiziologice ale meditației transcendentale”. El descoperise că cei care meditau aveau tensiunea mai mică. Consumul de oxigen scădea și undele cerebrale (alfa) erau asemănătoare celor din timpul ședințelor de hipnoză și de biofeedback.
Mai târziu, Wallace a lucrat împreună cu dr. Benson în Laboratorul Thorndike de la Harvard Medical School. Aceștia au descoperit că subiecții care practicau yoga și Zen erau capabili să obțină rezultate de câteva ori mai bune decât practicanții de MT. De asemenea, Benson a remarcat că, atunci când oamenii se rugau sau meditau, mai ales cei profund religioși, intrau într-o stare a minții identică, plină de liniște.
În urma unor cercetări suplimentare, Benson și colaboratorii au ajuns la concluzia că aceste metode au în comun patru trăsături principale:
1. Aceste activități se desfășoară în câte un loc liniștit: o încăpere răcoroasă, umbrită, un templu, o biserică, o capelă.
2. Toate acestea presupun concentrarea într-o anumită direcție: fie asupra unui simbol, fie chiar asupra unui sunet, cum ar fi celebrul sunet OM.
3. Practicanții adoptă o poziție comodă.
4. Cel mai important aspect: pentru a avea succes în cadrul unui astfel de exercițiu, trebuie adoptată o atitudine pasivă, o dorință de a lăsa gândurile să treacă prin minte fără a zăbovi asupra lor. Nu trebuie ca practicanții să se preocupe în timpul exercițiului dacă îl execută corect sau nu. Rezultatul este relaxarea: o stare de calm a minții, trupului și spiritului.
În anii ’60, practica MT a câștigat popularitate, iar un studiu realizat de Benson și Wallace la Harvard Medical School, a demonstrat schimbările fiziologice care se produc în timpul meditației:
- Relaxare profundă.
- Scade rata metabolică, scade consumul de oxigen după câteva minute de meditație, la sub 20%, sub nivelul normal.
- Scade ritmul bătăilor cardiace.
- Tensiunea arterială scade și ea, efectele fiind simțite mai ales la persoanele cunoscute cu tensiune arterială crescută înainte de începerea meditației.
- Scade anxietatea și tensiunea musculară, lucru pus în evidență prin scăderea rezistenței pielii la curenții electrici.
- Reduce activitatea sistemului nervos. Apare predominanța sistemului nervos parasimpatic, responsabil de producerea autovindecării în corp.
- În timpul stărilor de anxietate, are loc o creștere a acidului lactic în sânge. Acest produs este eliberat în sânge în urma metabolismului mușchilor scheletali. În timpul meditației, acest compus scade de 4 ori comparativ cu subiecții care nu meditează.
- Scade rata metabolică, scade consumul de oxigen după câteva minute de meditație, la sub 20%, sub nivelul normal.
- Scade ritmul bătăilor cardiace.
- Tensiunea arterială scade și ea, efectele fiind simțite mai ales la persoanele cunoscute cu tensiune arterială crescută înainte de începerea meditației.
- Scade anxietatea și tensiunea musculară, lucru pus în evidență prin scăderea rezistenței pielii la curenții electrici.
- Reduce activitatea sistemului nervos. Apare predominanța sistemului nervos parasimpatic, responsabil de producerea autovindecării în corp.
- În timpul stărilor de anxietate, are loc o creștere a acidului lactic în sânge. Acest produs este eliberat în sânge în urma metabolismului mușchilor scheletali. În timpul meditației, acest compus scade de 4 ori comparativ cu subiecții care nu meditează.
Alte beneficii ale meditației:
- Scade vârsta biologică: studiul a arătat că meditația practicată constant pe termen lung (peste 5 ani), scade vârsta biologică a subiecților cu 12 ani. Aceasta se explică prin faptul că scade radicalii liberi în corp, scade oxidările și, implicit, reduce îmbătrânirea corpului.
- Crește nivelul de DHEA(dihidroepiandrosteron) la persoanele în vârstă. Scăderea nivelului de DHEA este corelată cu îmbătrânirea.
- Crește coerența undelor cerebrale. Aceasta are ca efect o creativitate mai mare și creșterea inteligenței.
- Scade anxietatea, depresia, iritabilitatea și schimbările de dispoziție.
- Reglează ritmul cardiac.
- Crește stabilitatea emoțională.
- Crește bucuria de a trăi.
- Creste capacitatea de învățare și memoria.
- Crește sentimentul de vitalitate și regenerare.
- Scade nivelul de cortizon și acid lactic corelat cu stresul.
- Scade colesterolul sanguin.
- Îmbunătățește oxigenarea sângelui.
- Scade vârsta biologică: studiul a arătat că meditația practicată constant pe termen lung (peste 5 ani), scade vârsta biologică a subiecților cu 12 ani. Aceasta se explică prin faptul că scade radicalii liberi în corp, scade oxidările și, implicit, reduce îmbătrânirea corpului.
- Crește nivelul de DHEA(dihidroepiandrosteron) la persoanele în vârstă. Scăderea nivelului de DHEA este corelată cu îmbătrânirea.
- Crește coerența undelor cerebrale. Aceasta are ca efect o creativitate mai mare și creșterea inteligenței.
- Scade anxietatea, depresia, iritabilitatea și schimbările de dispoziție.
- Reglează ritmul cardiac.
- Crește stabilitatea emoțională.
- Crește bucuria de a trăi.
- Creste capacitatea de învățare și memoria.
- Crește sentimentul de vitalitate și regenerare.
- Scade nivelul de cortizon și acid lactic corelat cu stresul.
- Scade colesterolul sanguin.
- Îmbunătățește oxigenarea sângelui.
Prin urmare, beneficiile meditației realizate constant sunt imense și de neînlocuit cu alte tipuri de activități exterioare (de exemplu sport). De aceea, odată ce am înțeles că meditația poate deveni sursa noastră de fericire și autovindecare, ea ar trebui să facă parte din ritualul nostru zilnic.
Realizare articol: Laura Maria Cojocaru, Trainer INLPSI